TOP T BUZAU

Este singurul festival care renunta sa se predea, care continue sa fie un motor underground al chinuitei masinarii numita rock. Editia 2002 a fost organizata de acelasi colectiv de pasionati ai rockului - Tolea Postovei (presedinte al asociatiei Hair), Florin Artene (director Radio Campus), Cornel Constantinescu (director Fundatia Tineret Buzau) cu sprijinul Ministerului Tineretului si Sportului si al sponsorului principal URSUS. Ca sustinatori media, financiari sau morali trebuie mentionati HMM, TVR 2, Nelu Stratone, Gabi Gombos, FSU, Doru Ionescu, Nelu Brandusan, Catalin Catana si altii.
Organizarea a fost reusita, cei responsabili au fost implicati cu tot sufletul, s-au tiparit afise, pliante si tricouri cu acest festival, locatia a fost inspirata - sala de concert, sala de conferinte, terasa, hotel - toate intr-un singur loc. M-am bucurat sa vad implicarea directa a organizatorilor care se simteau bine in calitate de simpli rockeri, de spectatori. Mi-a placut sa-l privesc pe Tolea Postovei aplaudand si cantand "Batacanda", sau pe Florin Artene foarte "activ" in timpul concertului Luna Amara. Au dovedit ca inca mai exista rockeri entuziasti, rockeri idealisti, oameni care cred in sentimentul rock. Prezenta la un astfel de festival este una din modalitatile cele mai bune de a sustine scena rock, scena underground.
Este posibilitatea cea mai potrivita de a avea contact direct cu artistii rock, de a le cumpara muzica, de discuta, de a face parte din "comuniunea rock". M-am bucurat nu numai de faptul ca am stat 3 zile la concerte, ci si de faptul ca am avut posibilitatea sa intalnesc prieteni rockeri din toata tara. In asta consta reusita acestei manifestari. Datorita acestui sentiment de comuniune, si datorita calitatii manifestarii, acest festival poate fi considerat drept centrul scenei underground din Romania.
Am avut ocazia sa vad trupe excelente in concert - precum Acvila, Thunderstorm, Trooper sau Luna Amara - si oricat de pesimisti ar fi unii, concluzia acestui festival este ca se POATE rock in Romania!
Singurul minus al acestei manifestari a fost dupa parerea mea absenta unor standuri serioase de comercializare a produselor scenei rock - albume, tricouri, reviste, carti. Au existat doua standuri - unul Promusic si altul cu diverse, insa insuficient. Atat cei implicati in distributie, trupele, cat si publicul ce investeste bani in scena, trebuie sa devina obisnuiti cu faptul ca la astfel de manifestari se pot cumpara produse rock. Daca nu exista magazine de specialitate, daca avem parte de acest boicot al mediocritatii, de cenzura aplicata muzicii rock, festivalurile sunt cele mai potrivite ocazii de sustinere directa a scenei.

Acvila au fost dupa parerea majoritatii revelatia festivalului. Le-am ascultat CD-ul lor "Dulci cuvinte?" care e interesant, in ciuda conditiilor medii ale inregistrarii si stiam ca pe unde se duc dau concerte in mare forta, asa ca vroiam sa-i vad in actiune. Imediat dupa concert au fost invitati sa fie cap de afis la editia din 2003 a Top T. Avand o vocalista in mare forma (poate cea mai buna voce a festivalului) si cantand un rock dinamic au reusit sa entuziasmeze si sa puna in miscare publicul care era atras ca un magnet de prezenta feminina de pe scena. Cu o vestimentatie deosebita - bocanci si o rochie de epoca, confectionata din material de camuflaj, intr-o continua miscare alternand cu unduiri seducatoare, Iulia - vocea trupei - a facut spectacolul Acvila. Ma uitam in timpul concertului la suparati cu tricouri cu Deicide, Mayhem, Emperor sau Darkthrone cum sareau si se agitau in absoluta transa rock ascultand Acvila. Privelistea a fost pur si simplu bestiala. Au aratat ca au stil, iar "dulcile cuvinte" transmise de vocea patrunzatoare a Iuliei au dovedit ceva ce lipseste multor trupe de la noi: Sinceritatea. Cele doua puncte culminante au fost piesa "Eu sunt aceea" - foarte heavy si intensa live, care timp de 7 minute acumuleaza toate elementele Acvila, si preluarea Guano Apes "King of the boards" care a dus la "tavalire generala" in public. Merita vazuti pentru ca sunt de mare adevar! Sunt una din putinele trupe ce reusesc sa mobilizeze toate segmentele de public de la blandul amator de blues rock, pana la cel mai intunecat ascultator de Burzum sau Parnassus

Horia 'Gorgar'